Detalii
Ghimpe (Xanthium spinosum)
Calitatea sa expectionala este aceea de a vindeca intr-un timp relativ scurt bolile prostatei, in special adenomul de prostata. Efectele sale farmaceutice sunt complexe.
Proprietati:
Decongestiv, cicatrizant, dezinfectant, antiseptic, antitumoral, antidiabetic, diuretic.
Recomandari:
Ceaiul se administreaza pentru prevenirea afectiunilor de prostata si ca adjuvant in: adenomul de prostata, prostatite, cistopielite, litiaza renala, hipertiroidism, protejarea miocardului prin retinerea selectiva a ionilor de calciu si magneziu in serul sanguin.
Intrebuintari principale:
Prevenirea si tratarea afecțiunilor benigne ale prostatei (hipertrofie de prostata, prostatita), infectii urinare cu colibacili si Proteus vulgaris.
Mod de administrare:
• Intern: decoct din 2 lingurite ghimpe tocat la 250 ml apa, se mentine timp de 15 minute la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol, se administreaza cu o jumatate de ora inainte de masa. Cura poate dura in functie de gravitatea afectiunii, intre 6 si 18 luni; in primele 6 luni se recomanda cate 2 cani infuzie de ghimpe a 250 ml pe zi, dimineta si seara; in continuare cate o cana pe zi dimineata.
• Extern: decoct concentrat pentru bai locale, in fiecare seara, in cazul adenomului de prostata.
• Pulberea: planta se macina fin cu o rasnita electrica. Se ia cate o lingurita rasa de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba timp de 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa.
• Maceratul la rece: se prepara dintr-o lingura cu planta adaugata la 250ml de apa, se mentine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol. In scop terapeutic se beau 2-3 cani cu macerat pe zi, cu 30 minute inainte de mese.
Intrebuintare:
Se beau 2 cani pe zi, dimineata si seara pe stomacul gol.
Precautii:
In timpul curei se va evita alcoolul, alimentele sarate, acre si picante.
Contraindicatii: sarcina, alaptare, copii, alergie la ghimpe.
Compozitie chimica: Lactone sescviterpenice (xantatina, xantinina), flavone, fitosteroli (β-sitosterol), taninuri catehice, saponozide, acid cafeic, acid clorogenic, carotenoide, etc.
Alte denumiri: se mai numeste holera, palamida, scaiete muscalesc, spin alb, spin de holera, spin muscalesc.