Detalii
Stejar scoarta (Cortex Quercus)
Actiune: antiseptica, antidiareica, hemostatica, cicatrizanta.
Utilizare: in mod traditional in diaree, enterite, hemoragii; extern in gingivite, hemoroizi, leziuni.
Afectiuni in care se utilizeaza: -uz intern: gastrita hiperacida, ulcer gastro-intestinal, diaree, enterite, melena, hemoroizi, rinofaringita acuta; -uz extern: hemoroizi, degeraturi, transpiratie excesiva a picioarelor si mainilor.
Mod de preparare:
Intern: decoct. Se fierb doua lingurite produs in 250 ml apa, timp de 15-20 minute, se strecoara si se bea la temperatura camerei.
Extern: decoct concentrat. Se fierb doua linguri produs in 250 ml apa, timp de 15-20 minute, se strecoara.
Mod de administrare:
Intern: 1cana care se bea in cursul unei zile.
Extern: gargara, bai locale, comprese.
In scopuri terapeutice, de la stejar se foloseste scoarta ramurilor tinere, de trei pana la cinci ani, recoltata primavara, prin martie si aprilie. Scoarta contine tanini, are gust astringent si este lipsita de miros.
Produsele din coaja de stejar au o actiune astringenta, combat diareea acuta si indigestia, si hemostatica, reducand sangerarile in caz de ciclu menstrual abundent, eliminarea de sange prin tuse ori sange in urina.
Este excelent in combaterea febrei, in amigdalita si colici abdominale, faringite, intoxicatii cu metale grele.
Pentru tratarea bolilor de piele se face un ceai mai concentrat, din trei, patru lingurite de scoarta la 250 de ml de apa, fiert 20 de minute. Cu acest ceai se pun comprese in diferite afectiuni dermatologice. Poate fi folosit, de asemenea, pentru gargara ori spalaturi vaginale.
Pulberea de scoarta, obtinuta prin macinarea in rasnita de cafea, poate fi pusa pe diferite rani zemuinde sau chiar escare. Poate fi pusa si in incaltaminte de persoanele carora le transpire picioarele.